Medicamentele si viata sexuala

05/23/2017
de catre

Medicamentele si viata sexuala - Pastilepotentasam.ro

Numeroase medicamente au efecte, dorite sau nu ( substante care influienteaza sexualitatea, dar nu sunt destinate tratarii unei tulburari sexuale), asupra comportamentului sexual, fiziologiei dorintei sau functiei de reproducere. Medicamentele destinate tratarii bolilor nelegate de sexualitate au efecte secundare asupra dorintei sau capacitatii de a obtine erectii satisfacatoare. Alte produse terapeutice exercita o actiune fie asupra organelor genitale, fie asupra sistemului nervos. Unele dintre aceste medicamente sunt prescrise pentru remedierea tulburarilor sexuale sau a unor afectiuni ale organelor genitale.

Medicamente care influienteaza sexualitatea

 Sunt substante prescrise pentru tratarea diferitelor boli, afectiuni fara legatura cu activitatea sexuala ( hipertensiune, epilepsie, cancer...ect), dar care, indirect, actioneaza uneori asupra sexualitatii, diminuind dorinta si/ sau erectiile, sau producand caractere sexuale secundare ale sexului opus ( tratamentul hormonal al unor cancere la femeie). Acest efect secundar este intodeauna reversibil, pacientul respectandu-si potentialul sexual dupa oprirea tratamentului. Unele dintre aceste medicamente sunt indispensabile pentru perioade lungi de timp, de exemplu in caz de epilepsie; efectele lor secundare, mai mult sau mai putin importante de la o persoana la alta, nu apar decat dupa un timp, in care adesea boala este tratata eficient. Medicii cunosc aceste efecte secundare si stabilesc, in acord cu pacientul, cea mai potrivita prescriere, cu cele mai mici tulburari. 

Medicamente responsabile de diminuarea erectiilor

Sunt hipotensoarele, prescrise pentru scaderea tensiunii arteriele; digitala, recomandata pentru mentinerea activitatii cardiace (este un miocardiotonic); vasoconstrictoarele, utilizate in caz de rinoree (guturai), al caror efect efecte antierectie este evident, dar trecator, si care pot antrena si ejaculari dureroase.

Mitul Afrodiziacelor

Din toate timpurile, diferite substante au fost laudate pentru pretinsa capacitate de a trezi sau stimula dorinta sexuala. De fapt, in afara hormonilor feminini prescrisi femeilor la menopauza, care contribuie, daca este necesar, la cresterea dorintei, nu exista in prezent nici un medicament capabil sa provoace fara efecte nedorite o hiperactivitate sexuala. Drogurile despre care se spune ca au efecte afrodiziace (LDS, cocaina, ecstasy) nu exercita decat o stimulare tranzitorie a simturilor, iar utilizarea lor comporta riscuri uneori mortale.

Medicamente responsabile de scaderea dorintei sexuale

Sunt medicamente destinate cresterii excretiei urinare (diuretice), scaderii colesterolului sanguin (hipocolesterolemiante), tratarii tulburarilor psihice (psihotrope) si medicamentele pentru epilepsie (anticonvulsivante).

Medicamente responsabile de impotenta totala

Sunt tratamentele anticanceroase (chimioterapie) si hormonii care inhiba secretia hipofizara - antihormonii hipofizari. Acesti antagonisti hormonali sunt utilizati pentru tratarea unor cancere de prostata si a unor fibroame care produc hemoragie. La femeie, ei produc, pe durata tratamentului, o menopauza artificiala (incetarea activitatii ovarelor).

Medicamente responsabile de virilism

Sunt hormonii masculini (testosteron si androgeni), utilizati la femeie pentru tratarea anumitor cancere de san. Administrarea acestor medicamente produce dezvoltarea pilozitatii si opreste menstruatiile.

Medicamente cu indicatie sexuala

Sunt in principal hormoni.Ei sunt utilizati pentru tratarea tulburarilor activitatii sexuale, a functiei de reproducere sau a malformatiilor organelor genitale, mai rar pentru tratarea anumitor componente sexuale derivate. Hormoni feminini (progesteron si estogeni) sunt utilizati la femei pentru ameliorarea tulburarilor din menopauza, intrand si in compozitia pilulelor contraceptive. Fenotiazina este un medicament din familia antidepresivelor este recomandat uneori pentru ejaculare prematura.

Bolile Endocrine si viata sexuala

05/23/2017
de catre

Bolile Endocrine si viata sexuala

Bolile endocrine sunt afectiuni ale glandelor care isi elimina secretis in circulatia sanguina - glandele endocrine care au rol in fiziologia sexualitatii. Bolile hipofizei si ale glandelor suprarenale. Bolile acestor glande (tumori, activitate excesiva sau insuficienta) pot produce o diminuare a dorintei sexuale, o dificultate de obtinere a erectiei, uneori o alterare a functiei de reproducere. Tratamentul este cel al bolii initiale, tulburarile sexuale putand sa dispara dupa timp indelungat. Insuficienta secretiei hormonale a testiculelor apare fregvent printr-o insuficienta activitate fipofizora. Netratata, duce la absenta dezvoltarii penisului (micropenis), pubertate tardiva, absenta, la varsta adulta, a caracterelor sexuale secundare (absenta pilozitatii, voce asculita ect). Tratamentul consta in administrarea hormonilor de substitutie (testosteron). El este eficient la copil, dar nu intodeauna si la adult, in functie de cauza tulburarii.

Impotenta sexuala si Sterilitatea masculina

05/23/2017
de catre

Impotenta sexuala si Sterilitatea masculina

In acest articol trebuie, de la inceput, sa facem o distinctie intre impotenta si sterilitate. Sunt indivizi potenti sexual (care indeplinesc in cele mai bune conditii actul sexual), dar care, prin tulburari ale spermatogenezei, pot fi sterili. Dupa cum am relatat mai sus, datele statistice consta ca din totalul de 15% cupluri sterile existente in lume, responsabilitatea sterilitatii care revine barbatilor este in proportie de 33--40% (fata de 60-70% care revine femeilor).

Numai medicul, in urma examinarii gonadelor si a analizei spermatozoizilor (prin spermatograma), poate sa se pronunte asupra cauzei sterilitatii si sa instituie tratamentul adegvat. Dupa cum se stie, functiile testiculare sunt in directa legatura cu doua glande importante: suprarenale si hipofiza. Maturarea acestor glande survine in jurul varstei de 18 ani. In urma detentiilor indelungate in prizonierat, lagare sau in inchisoari, numerosi barbati au devenit impotenti si sterili datorita hipotrofiei testiculare, cauzata de regim alimentar prelungit si sarac in vitamina A, E si F, dar si unele boli infectioase pot impiedica dezvoltarea functiilor testiculare. Dintre acestea, vom mentiona oreionul, gripa, gonoreea, febra tifoida tuberculoza ect. Aceste boli pot duce in mod principal la tulburari profunde ale spermatogenezei si, in mod secundar, la blocajul mecanic al canalelor secretorii, impiedicand astfel eliminarea secretiei glandelor. In cazu tuturor acestor suferinte sau deficiente de procreere, barbatul este bine sa apeleze la tot ceea ce inseamna o viata si o alimentatie rationala, la vitaminoterapie naturala intensiva, la un tratament hormonal bine dirijat (de catre un medic de specialitate) si, nu in ultimul rand, psihoterapie (pentru a inlatura complexele pe care le creeaza bolnavii in fata partenerelor de cuplu sau in general a celor din jur).

In ceea ce priveste fitoterapia, atat plantele cat si retetele din plante, indicate in tratamentul sterilitatii la femei (despre care am relatat mai sus), se pot aplica si in scopul ameliorarii starii de fertilitate masculina sau, astfel spus, de combatere a infertilitatii masculine. Din acest domeniu exista inca foarte multe specii de plante si retete care se utilizeaza in diferite comunitati umane de pe cele cinci continente in combaterea impotentei si a sterilitatii masculine. Sunt asa-numitele specii afrodiziace, atat de mult discutate, recomandate, dar si contestate de cei ce apeleaza la ele; asupra lor vom reveni intr-unul din articolele urmatoare.

Metode contraceptive naturale

05/21/2017
de catre
Metode contraceptive naturale

Metode contraceptive naturale - Pastilepotentasam.ro

Metodele contraceptive naturale au la baza abstinenta sexuala in perioada de ciclu in care femeia este fertila. Pentru ca metodele naturale sa fie eficiente, femeia trebuie sa stie in care zile din ciclu este fertila pentru a putea evita orice contact sexual.

Metoda calendarului

Perioada de fertilitate este calculata dupa diferiti parametri: stiind ca ovulatia are loc in a 14-a zi de ciclu, ca spermatozoizii supravietuiesc trei zile in trompele uterine si ca ovulul este fecundabil timp de doua zile, perioada fertila, dupa adaugarea unei marje de siguranta de o zi inainte si dupa, va fi in zilele 10-17 ale ciclului. Acest calcul se poate individualiza, pentru fiecare femeie, in functie de ciclu.

Metoda temperaturii

Curba temperaturii, obtinuta prin masurarea temperaturii zlnic, dimineata la aceeasi ora, imediat dupa trezire, reflecta diferitele etape ale ciclului: primei faze, in care temperatura se situiaza sub 37 grade celsius, ii urmeaza o faza de platou, in care temperatura este peste 37 de grade, care incepe in jurul zilei a 14 a a ciclului (ovulatia). Pentru a putea avea contacte sexuale neprotejate, cuplul trebuie sa astepte a 3 a zi de temperatura crescuta, de cand poate continua pana la menstruatie. La sfarsitul menstruatiei incepe o noua perioada de abstinenta. Aceasta metoda obliga la abstinenta (sau contacte protejate) de lunga durata, pana in ziua a 17- a a ciclului.

Metoda glerei cervicale

Glera cervicala sufera modificari in timpul ciclului menstrual: vascoasa la inceputul ciclului, ea devine mai fluida, filanta si elastica, spre a 13-a zi (la un ciclu de 28 de zile), pentru a redeveni vascoasa pana la menstra. Cunoasterea acestor modificari ciclice ale glerei cervicale duce la repararea perioadei ovulatorii. Dificultatile de interpretare fac ca aceasta metoda sa aiba o fiabilitate redusa.

Limite

Aceasta metoda necesita cicluri menstruale regulate si implica unele constrangeri (luarea temperaturii, observarea glerei cervicale...), cuplu fiind obligat la o perioada de abstinenta destul de lunga (ca la metoda temperaturii). Unii factori pot influienta datele observatiei (febra, infectia genitala...) si pot duce la erori de temperatura. Prin urmare, rata de esec este ridicata (pana la 25%). Pentru a creste eficienta acestor metode, ele se pot combina, cuplu putand folosi contraceptive locale (prezervativ, spermicide, diafragma) in perioadele de risc.

Metoda retragerii

Consta in intreruperea contactului sexual de catre barbat, inainte de ejaculare. Aceasta metoda are si o rata de esec importanta, deoarece barbatul poate avea dificultati in mentinerea controlului si din cauza faptului ca se poate scurge sperma si inainte de ejaculare.

Steriletul

Steriletul este un dispozitiv contraceptiv ce se introduce in uter. El se numara printre mijloacele contraceptive cele mai utilizate. Este foarte eficient, dar nu poate fi folosit de toate femeile. Steriletul este contraceptivul cel mai eficient dupa pilula, cu o rata de esec de 0,3-2%. El nu implica nici un fel de constrangeri, dar necesita supraveghere ginecologica regulata.

Tipuri de sterilet

Steriletele sunt mici dispozitive din plastic, de 3-4 cm lungime, cu un fir care le semnaleaza prezenta si ajuta la extractie. Au forme si dimensiuni variabile, adaptate uterului. Durata de eficienta este de 18 luni- 5 ani. Exista doua mari tipuri de sterilete: steriletele numite "pasive" sau inerte, care sunt din polietilena, si steriletele numite "active", la care se adauga cupru sau o substanta numita levonorgestrel (progresiv de sinteza), pentru a le creste eficienta. In prezent, cele mai utilizate sunt steriletele active, deoarece sunt mai mici, mai eficiente si produc mai putine efecte secundare. Steriletul cu cupru este bun pentru majoritatea femeilor si are o durata de actiune de 2-5 ani, in functie de model. Recent comercializat, steriletul cu lovonorgestrel este eficient 5 ani si asigura o foarte buna protectie contraceptiva ( rata de esec 0,2%). Steriletul se aplica de catre medic, iar dups expirare, se extrage tot de catre acesta.

Mod de actiune

Plasat in interiorul uterului, steriletul actioneaza pe de o parte ca un corp strain, iar pe de alta ca agent de infertilitate. Prezenta unui corp strain antreneaza o inflamatie a mucoasei uterine care impiedica fecundatia si nidatia: macrofagele (un tip de celule albe) mobilizate local distrug spermatozoizii la trecerea prin uter sau inhiba implantarea oului fecundat in peretele uterin. In cazul steriletelor cu cupru, metalul exercita si o actiune toxica directa asupra spermatozoizilor si a oului, alterand mucoasa uterina. Spre deosebire de pilula, aceasta metoda contraceptiva nu modifica secretia hormonala. Modul sau de actiune este strict mecanic, ciclul menstrual si ovulatia nefiind influientate, si nu are nici un efect asupra greutatii corporale si a tensiunii arteriele. Pe plan sexual, steriletul este imperceptibil si nu jeneaza la contactul sexual.

Prezervativul

Pe langa eficienta sa contraceptiva, prezervativul masculin asigura cea mai buna protectie fata de bolile cu transmitere sexuala, in special fata de SIDA. Prezervativul este un rezervor cilindric din latex, care se aplica pe penis inainte de contactul sexual. El impiedica trecerea spermei in caile genitale ale femeii, constituind un mijloc de contraceptie, dar si o protectie fata de bolile cu transmitere sexuala, deoarece suprima orice contact direct intre mucoasele genitale ale celor doi parteneri.

Aplicarea sau folosirea prezervativului pentru a fi eficient

Pentru a fi eficient, prezervativul trebuie sa indeplineasca anumite norme legale, iar modul de utilizare trebuie respectat. Prezervativul este de unica utilizare: trebuie folosit un nou prezervativ pentru fiecare contact. El trebuie aplicat imediat ce penisul intra in erectie si inainte de orice contact cu vaginul. Pentru a evita ruperea sau scurgerea spermei, trebuie golit de aer rezervorul de la extremitatea sa, tinindu-l police si index. Cu cealalta mana se deruleaza prezervativul pana la baza penisului, evitandu-se formarea de pliuri. Nu trebuie intins prea tare, pentru a nu se rupe. Daca prezervativul se deruleaza dificil, se poate sa fi fost pus pe dos: in acest caz, este preferabil utilizarea altui prezervativ. Dupa ejaculare, barbatul retrage penisul imediat, tinand prezervativul la baza penisului, pentru ca acesta sa nu alunece, sa nu ramana in vagin sau sa se scurga sperma pe langa el.

Prezervativul feminin

De fabricatie recenta, nu este comercializat decat in cateva tari, printre care SUA, Spania,Elvetia si Marea Britanie. Are aspectul unui sac, ca un deget de manusa, care se introduce in vagin. La capatul inchis, are un inel flexibil care il mentine pe loc, in fundul vaginului. Cealalta extremitate, mentinuta printr-un al doilea inel care tine deschis prezervativul, este plasata in afara vulvei. Cand barbatul ejaculeaza, sperma este mentinuta in prezervativ. Ca si prezervativul masculin, cel feminin se introduce inainte de contactul sexual si este de unica utilizare. DIn pacate, este destul de scump, iar eficienta sa in privinta riscului de infectie prin BTS (dintre care si SIDA) nu este totala, mai ales pentru barbati.

Tipuri de prezervative

Exista mai multe modele de prezervative: cu sau fara rezervor pentru sperma, cu sau fara lubrefiant, mai mari sau mai mici, mai groase sau mai subtiri. Modelele lubrefiante ( majoritatea celor utilizate in prezent) sunt recomandate pentru contactele genitale. Daca prezervativul nu este lubrifiat, sau daca femeia doreste sa puna un lubrefiant in vagin, nu trebuie utilizate niciodata produse cum ar fi uleiurile de corp sau vaselina, deoarece acestea pot deteriora sau gauri latexul, facandu-l ineficient. Este de preferat sa se utilizeze lubrefiantii aposi, comercializati prin farmacii, care sunt eficienti, indolori si nu produc iritatii. In caz de raport sexual anal (sodomie), este recomandata utilizarea unui model lubrefiant, mai rezistent si mai gros. Prezervativele sunt in general ambalate in pliculete individuale sterile. Pentru a fi eficiente, ele trebuie pastrate in ambalajul original, ferite de caldura, lumina si umiditate.

Efectul contraceptiv

In afara metodei nesigure a "retragerii"(coit intrerupt), prezervativul este singura forma de contraceptie masculina. Usor de utilizat, este convenabil pentru orice barbat. In plus, pentru ca diminuiaza sensibilitatea penisului, el permite prelungirea duratei contactul si a placerii pentru ambii parteneri. Daca tinerii fara experienta au dificultati legate de utilizarea sa, dupa desprinderea acesteia, el ramane cea mai buna contraceptie pentru contactele sexuale rare, ocazionale sau neprevazute. Prezervativele au o rata de esec de 2-10%, adica 2-10 sarcini nedorite la 100 femei pe o perioada de un an. Esecurile sunt cauzate in principal de utilizarea necorespunzatoare si rupturile prezervativului, care pot surveni daca se aplica un lubrefiant uleios (vaselina), daca este depasit termenul de valabilitate sau daca a fost pastrat in conditii necorespunzatoare. In cazul utilizarii gresite sau a ruperii prezervativului, femeia trebuie sa consulte medicul in primele 72 de ore, deoarece i se poate prescrie un contraceptiv de urgenta. 

Sofran

05/20/2017
de catre
Sofran

Sofran - (proprietati, compozitie, utilizari in scopuri medicale)

In limba romana: Sofran, Sofran de gradina, in ebraica:Karkom, in franceza Safran, in engleza: Saffron, in germana: Safran. Denumirea stiintifica: Crocus savitus, Familia Iridaceae.

Descriere stiintifica: Planta perena, inalta de 8-30 cm, cu bulb globulos, acoperita de resturile reticulate ale tecii. Are numeroase frunze, drepte, late pana la 3 mm, ciliate pe margini si pe nervuri. Se dezvolta odata cu florile. Florile sunt parfumate, depasite uneori de frunze. Perigonul este violet deschis, cu lacinii obtuze, alungit eliptice, in partea interioara, la baza, paroase. Staminele au filamentele albe si anterele galbene. Stilul este lung de 10 cm si filiform. Stigmatul este portocaliu-rosu, adanc trifidat, cu marginea intreaga sau slab crenata, lucios. Capsula este ovoidala, triunghiulara. Pentru a se obtine seminte, fecundarea se face artificial.

Aceasta specie a fost cultivata din cele mai vechi timpuri pentru stilele si stigmatele ei, fiind folosita drept condiment si colorant alimentar. De altfel, Sofranul este mentionat intr-un papirus egiptean din 1550 i.Hr. Vechea lui denumire era Asstar, de origine araba.

Compozitie, prorpietati:

Stigmatele contin un ulei esential incolor, de tip terpetic, o cantitate mica de compusi aromatici si urme de cineol, care imprima mirosul caracteristic al materiei prime (stigmatele si mici fragmente din stil). Mai contine un glicozid amar - picrocrocina, picrocrocetina, tot un glicozid foarte complex, care prin dedublare da fructoza, un alcool tertiar numit sativol, oftalina si acid formic. Crucina, substanta coloranta din Sofran, este tot de natura glicozidica, prin hidrozila, aceeasta da glucoza si crocetina, foarte solubila in mediu alcalin.

Actiune farmatologica, utilizari:

Actiuni atribuite: carminativa, diaforetica, emenagoga, expectoranta, narcotica, sedativa, spasmolitica (antispasmodica), stimulent al sistemului nervos, afrodiziac.

Sofranul se poate lauda cu o lunga istorie a utilizarii in scopuri medicale. In timp, a fost inlocuit cu alte plante, care prezinta aceleasi efecte terapeutice, dar fara riscurile la care expun pacientul anumite substante din compozitia chimica a Sofranului. A intrat in compozitia Elixirului Garna si in Laudanum Sydenham, in prezent abandonate. In scopuri terapeutice sunt folosite stigmatele si stilele, cu rezultate in hemoragiile uterine cronice, pentru a produce menstruatia si a calma durerile specifice, utilizarea se face numai la recomandarea specialistului si sub stricta lui supraveghere. Din stigmate se obtine in laborator un analgeaic dentar. Se utilizeaza, in cantitati mici, in industria alimentara, pentru proprietatile colorante. In vopsitorie, florile se folosesc pentru culorarea fibrelor vegetale naturale.

Contraindicatii:

Utilizarea populara ca emenagog sau avortiv este foarte periculoasa si contraindicata. Dozele mai mari pot fi narcotice, iar de la 10g in sus pot provoca avortul.

Viata Sexuala - Pastilepotentasam.ro

05/19/2017
de catre
Viata Sexuala - Pastilepotentasam.ro

Viata sexuala, functia de reproducere si placerea sexuala

La specia umana, sexualitatea s-a subdivizat incetul cu incetul in doua domenii: cel al procrearii si cel al dragostei si al placerii sexuale. Aceasta divizare, specifica fiintelor umane, este un element esential al intelegerii raporturilor dintre indivizi. La regnul animal, alegerea unui partener se realizeaza gratie unor strategii sau unor modele de comunicare (dans nuptial, cantece, miresme, culori...), dar ramane destinata unei functii strict de reproducere, avand loc in anumite momente ale anului ( sezonul de rut sau perioada de reproducere). Chiar daca exista ritualuri de seductie si la oameni, procesul care face ca doi indivizi sa se intalneasca si sa stabileasca raporturi intime presupune interactiunea unor factori numerosi ( povestea personala a individului, asteptarile sale, nevoile sale...) prin care cautarea placerii sexuale si atasamentul afectiv se adauga instinctului de reproducere.

Educatia sexuala

Desprinderea vietii sexuale nu este numai o problema de experienta personala. Ea implica si cunostinte teoretice; cunoasterea propriului corp, a anatomiei aparatului genital, a functiilor si a evolutiei sale in decursul vietii ne ajuta nu numai sa apreciem mai bine propria sexualitate, ci ne poate familiariza cu etapele importante ale vietii sexuale si genitale care sunt, de exemplu, pubertatea, sarcina sau menopauza. Aceasta educatie sexuala trebuie inceputa foarte devreme, astfel incat sa se integreze natural in cunostintele tinerilor si sa nu para un sector rezervat adultilor. Ea consta in raspunsuri simple, dar exacte, la intrebarile copiilor ( despre diferente fete/baieti, despre originea vietii...) si in anticiparea anumitor intrebari ( despre relatiile sexuale, despre transformarile caracteristice pubertatii...). O atitudine pozitiva si deschisa a familiei si a scolii contribuie la echilibrul viitorului adult. Aceasta educatie trebuie sa prezinte si principalele riscuri legate de raporturile sexuale ( sarcina nedorita, bolile cu transmitere sexuala, cum ar fi SIDA) si mijloacele eficiente de prevenire a lor.

Bolile

In sfarsit, aceasta carte trateaza si bolile care afecteaza aparatul genital (infectii, cancere, malformatii) si tulburarile care pot perturba viata sexuala, precum cele de erectie care apar ca efecte adverse la anumite medicamente.

Sursa: Viata sexuala - Biblioteca medicala a familiei

Trateaza impotenta, alte probleme sexuale masculine sau feminine, problemele sexuale care pot fi ameliorate cu ajutorul produselor noastre naturiste pe baza de plante medicinale, ce au efect rapid si fara reactii adverse. In lista noasta de produse naturiste adjuvante gasiti cele mai bune produse, vitamine si minerale, medicamente OTC ( medicamente care se pot elibera fara prescriptie medicala, fara retete) in diverse forme farmaceutice:fiole, tincturi, ceaiuri, pulberi farmaceutici, comprimate (pastile potenta), pilule, tablete ce pot fi administrate ca tratament medicamentos adjuvant pentru diverse boli, afectiuni, disfunctii sexuale sau endocrine care pot scadea potenta, libidoul la ambele sexe.

Aparatul genital si afectiunile sale

05/18/2017
de catre
Aparatul genital si afectiunile sale

Aparatul genital si afectiunile sale

Aparatul genital este format din organele sexuale, masculine sau feminine, a caror functie este de a permite fecundatia si, la femei, de a gazdui si a asigura dezvoltarea viitorului copil in timpul sarcinii.

Barbati si femei

Fiecare individ se naste fara sa-si schimbe sexul (cu excepria interventiei voluntare). Sexul este determinat de fecundatie, iar trasaturile masculine sau feminine se manifesta progresiv in copilarie, apoi la pubertate, prin aparitia caracterelor sexuale secundare ( barba la barbat, sanii la femei) si a modificarilor de statura (talie, greutate, largirea umerilor la barbat, a bazinului la femei). Coexistenta celor doua sexe la acelasi individ (hermafroditism) este foarte rara la specia umana. Fiziologia aparatului genital si dezvoltarea sa sunt elemente esentiale care regleaza viata fizica si psihica a individului. Pubertatea marcheaza ajungerea la varsta adulta si la sexualitate deplina. La femei, viata genitala este ritmata apoi de ciclul menstrual, intrerupt eventual de una sau mai multe sarcini. Ea se termina prin menopauza, care corespunde sfarsitului functiei de reproducere.

Afectiunile aparatului genital

Bolile care afecteaza aparatul genital au o importanta deosebita, in special din cauza influientei pe care o pot avea asupra celor doua aspecte esentiale ale vietii; reproducerea si sexualitatea. Pe langa malformatiile prezente de la nastere (malformatii ale vaginului, uterului, penisului, scrotul...) bolile infectioase si afectiunile tumorale, canceroase sau nu, reprezinta principalele tulburari ale aparatului genital. Bolile infectioase genitale sunt cel mai fregvent contagioase: se transmit de la un partener la altul prin contact intim. Ele inglobeaza partial ceea ce se denumea inainte boli venerice, cu referinta la Venus, femeia fiind considerata mult timp principala sursa de contaminare. In ultimile decenii s-a impus termenul, mai apropiat de realitate, de boli cu transmitere sexuala (BTS). Acesta cuprinde toate infectiile transmise pe cale sexuala, indiferent daca au origine bacteriana, parazitara sau virala.

BTS sunt in crestere in toata lumea, pe de o parte din cauza numarului mare de persoane afectate, iar pe de alta parte din pricina diversitatii microbilor (bacterii, virusuri) si a parazitilor care le produc: apar noi boli, in timp ce altele, pe care le credeam disparute sau foarte rare, reapar. Prin aceasta recrudenta a BTS s-a pus mai bine in evidenta impactul lor asupra starii de sanatate, vizibil imediat prin intermediul simptomelor bolilor sau, pe termen mai lung, prin complicatiile si consecintele asupra reproducerii ( sterilitate secundara) pe care le pot antrena. Asadar, este extrem de important ca bolile cu transmitere sexuala sa fie tratate corect, dar, mai ales, sa se asigure prevenirea lor. Aparitia si raspandirea SIDA au adus din nou in discutie riscul vital pe care il poate avea o BTS, amenintare uitata in mare parte dupa tratarea sifilisului cu penicilina. Prezervativul, utilizat altadata mai ales pentru a evita sarcinile nedorite si inlocuit de pilula contraceptiva, a devenit principalul mijloc de prevenire a infectarii cu virusul SIDA. Bolile canceroase ale aparatului genital - cancerul de san sau de uter la femei, cel de prostata la barbati - fac obiectul unor cercetari aprofundate pentru identificarea factorilor care le favorizeaza aparitia. Pe langa factorii genetici (susceptibilitate genetica ilustrata in special prin aparitia cazurilor familiale), cercetatorii au demonstrat ca infectiile pot creste riscul pentru anumite tipuri de cancer; in acest sens, amintim infectiile genitale cu papillomavirus (responsabil de aparitia de papiloame), care favorizeaza cancerul de col uterin. Aceste date permit, pe de o parte o mai buna intelegere a aparitiei cancerelor, iar pe de alta precizare mijloacelor de preventie.

Aparatul Genital Masculin

Aparatul Genital MasculinAparatul genital masculin este alcatuit din totalitatea organelor care intervin in sexualitate si reproducere. La barbat, el este strans legat de aparatul urinar. Organele genitale externe ale barbatului sunt penisul si scrotul, care contine testiculele; organele genitale interne cuprind prostata si veziculele seminale. Aceste parti diferite sunt legate prin doua cai principale; canalul deferent si uretra.

Penisul

Este alcatuit din trei parti cilindrice; doi corpi cavernosi, care inconjoara un tub central alcatuit din tesut spongios, prin care trece un canal numit uretra. La examinarea penisului se afla o proeminenta, glsndul, acoperita de un invelis din piele, preputul. Partea inferioara a glandului este legat de corpul penisului printr-un cordon de tesut numit fren. La examinarea penisului de deschide meatul uretral, partea finala a uretrei, prin care se scurg urina si sperma. Penisul are doua functii: sexuala si urinara. Functia sexuala se realizeaza gratie proprietatilor erectile ale corpilor cavernosi; acestia contin numeroase vase sanguine care se umlu cu sange in erectie. Functia urinara se realizeaza pin intermediul uretrei si al meatului uretral.

Uretra

Acest canal lung de 16 cm incepe de la vezica si se termina la extremitatea penisului. Lunga de 4 cm, prima parte a uretrei (uretra posterioara sau prostatica) este inconjurata de prostata. Ea se uneste cu canalele ejaculatorii prin care trece sperma in momentul excitatiei sexuale; lumga de aproximativ 12 cm, a doua portiune a uretrei (uretra anterioara) este inconjurata de corpii spongiosi si de corpii cavernosi. Aceasta traverseaza penisul si se deschide la extremitatea glandului.

Scrotul si testiculele

Situat sub penis, scrotul inveleste testiculele si epididimul. Testiculele sunt doua glande ovale, de aproximativ 4 cm lungime si 3 cm diametru. De consistenta ferma, ele sunt acoperite de membrana numita albuginee. Contin canale minuscule incolacite, tubii seminiferi, in interiorul carora celulele numite Sertoli elaboreaza spermatozoizii (spermatogeneza). Tubii semisferi se unesc si formeaza o retea de canale (canale eferente) care se deschid in epididim. Testiculele au doua functii: elibereaza spermatozoizii (procesul de spermatogeneza), conditie necesara oricarei reproduceri, care poate fi asigurata de un singur testicul; - asigura secretia hormonala de testosteron ( principalul hormon masculin), care induce producerea de spermatozoizi si este responsabil de importante modificari pubertare si de dezvoltarea caracterelor sexuale masculine (pilozitate, tonalitatea vocii, distributia musculaturii ect). La fat, testiculele sunt situate in abdomen. Ele coboara in scrot, de regula inainte de nastere, si raman mici pana la pubertate. Epididimul este un organ de forma alungita, situat in spatele testiculului. Aici se deschid canalele aferente si de aici incepe canalul deferent ( sau canalul spermatic).

Autoexaminarea testiculelor

Este important ca barbatii sa stie sa recunoasca diferitele simptome ( de exemplu, tumefierea ) care necesita prezentarea la medic ( generalist, urolog, sau androlog). Intr-adevar, ei ei sunt la fel de afectati de tulburari genitale (infectii, tumori...) ca si femeile. Autoexaminarea testiculelor, facuta incepand de la pubertate, este o modalitate de depistare precoce a unei tumefactii sau a unei anomalii. Ea consta in palparea cu blandete a fiecarui testicul, rulandu-l sub degete, cautand un nodul sau o modificare de consistenta sau de dimensiune.

Prostata

Aceasta glanda sexuala masculina este situata sub vezica, in jurul portiunii initiale a uretrei (uretra prostatica) si inaintea rectului. Ca si veziculele seminale, prostata face parte din glandele seminale acsesorii, care participa la formarea spermei. Secretiile prostatice (30% din volumul spermei) favorizeaza mobilitatea spermatozoizilor si, dupa ejaculare, diminuiaza aciditatea mediului vaginal. Ele se afla sub controlul hormonilor masculini sercretati in principal de testicule ( hormoni numiti androgeni).

Prostata - Infectiile aparatului genital masculin

05/16/2017
de catre
Prostata - Infectiile aparatului genital masculin

Prostata ( simptome, tratament)

Infectia prostatei ( prostatita) afecteaza barbatii de toate varstele, cu o fregventa mai mare la adultii tineri.Ea poate fi acuta sau poate deveni cronica. Prostatita este produsa in general de o infectie bacteriana care se poate transmite pe cale sexuala. Ea afecteaza mai ales barbatii intre 30 si 40 de ani. 

Prostatita acuta

Prostatita acuta este o infectie a tesutului functional ( parenchim) al prostatei. Exista mai multe tipuri de prostatita, dar cele mai fregvente sunt prostatitele bacteriene produse de germeni urinari. In principiu, in infectie este implicat un singur germen, iar cel mmai fregvent este vorba de un colibacil, Escherchia coli.

Simptome: Boala, cu debut brutal, este caracterizata prin febra mare (39 - 40 grade) cu frisoane si tulburari urinare;arsuri la mictiune, mictiuni fregvente, imperioase, sau dimpotriva, rare, putand ajunge pana la retentia acuta de urina. Aceste tulburari sunt insotite de dureri in pelvis.

Diagnostic

Tuseul rectal deceleaza o prostata foarte dureroasa, in tensiune si cu volum marit. Germenul patogen este pus in evidenta prin examen citobacteriologic al urinei (ECBU) cu antibiograma. Daca diagnosticul este greu de stabilit, se poate recomanda o ecografie transrectala de prostata.

Tratament

Consta in repaus si administrare de antibiotice (fluorochinolone). Acestea din urma sunt administrate pe cale injectabila sau in perfuzie, in formele grave, apoi, dupa disparitia semnelor infectioase, pe cale orala. Durata minima a tratamentului este de 4 saptamani, pentru a evita eventualele recidive.

Evolutie

Cu tratament bine condus, vindecarea este obtinuta fara complicatii. In cazul tratamentului insuficient, prostatita poate deveni cronica.

Prostatita cronica

Prostatita cronica este o infectie cronica a prostatei, cauzata de prezenta unor microabcese ai a unei inflamatii importante. Ea apare dupa o prostatita acuta insuficient tratata si recidivanta, dar poate fi produsa si de o strictura uterala, data de un adenom de prostata sau de prezenta calculilor in interiorul prostatei.

Simptome

Prostatita cronica are numeroase semne: dureri perineale, arsuri la urinat, secretie uretrala, dureri la ejaculare ect. Evolutia are loc cel mai fregvent prin puseuri infectioase suscesive. 

Diagnostic

Are la baza tuseul rectal, care decelereaza o prostata dureroasa, si examenul citobacteriologic urinar (ECBU), care evidentiaza prexenta germenilor. Radiografiile permit cautarea unei cauze favorizante (structura uretrala, adenom de prostata).

Tratament

Tratamentul antibiotic este de lumga durata ( minim trei luni) si necesita supraveghere clinica si bacteriologica regulat.

Cum functioneaza viata sexuala de cuplu

05/11/2017
de catre
Cum functioneaza viata sexuala de cuplu

Despre iubire, Cum functioneaza viata sexuala de cuplu

Despre iubire, dragostea, liantul sexualitatii. Persistenta dorintei si a placerii in cuplu este esentiala intr-o relatie amoroasa tandra si stabila. Complementaritatea efectiva si sexuala dintre un barbat si o femeie se realizeaza si se imbogateste ideal in interiorul cuplului, pe baza unei legaturi erotice de lunga durata.

Nesatisfacerea sexuala reciproca costituie un aspect important si una dintre legaturile esentiale din viata de cuplu, chiar daca si alte elemente sunt indispensabile pentru asigurarea durabilitatii unei casatorii armonioase. Exista numerosi barbati si femei care aleg sa convietuiasca din alte motive (intelegere, prietenie, stima, comoditate, prestigiu ect), in ciuda unei sexualitati in cuplu nesatisfacatoare, chiar absenta. Nu este totdeauna simplu sa mentii de-alungul anilor, cu toate schimbarile care apar in viata ( sarcina, apoi nasterea unui copil, schimbarile de situatie, somajul, doliul pentru cineva apropiat ect), raporturi sexuale multimitoare. Si totusi, pastrarea legaturii erotice necesare unei bune intelegeri in cuplu nu se bazeaza numai pe contactele sexuale regulate: impartirea intimitatii, semnele dorintei si atentia acordata sunt elemente indispensabile unui mariaj armonios.

Potrivirea sexuala

Unul din elementele esentiale pentru cuplu este realizarea durabila a unei potriviri intre cei doi parteneri. Aceasta se exprima prin intelegere sexuala, trupeasca si senzuala, care se poate stabili numai prin atractia fizica reciproca. Aceasta implica depasirea pudorii si acceptarea de a arata partenerului zone ale corpului pe care le ascundem in fata altora. Mai mult decat nuditatea, oferirea spectacolului propriilor emotii erotice si abandonul sunt de nepretuit si constituie cel mai eficient stimulent erotic si unul dintre elementele de durabilitate a cuplului; ele confirma puterea erotica pe care o are fiecare asupra partenerului sau.

Erotismul in viata cotidiana

In viata de zi cu zi, chiar daca un cuplu traieste intr-o intimitate armonioasa, raporturile sexuale nu sunt dorite totdeauna de amandoi in acelasi timp, iar uneori nici nu sunt posibile.Micile gesturi zilnice care exprima afectiune, tandretea, dorinta pentru celalalt ( mici dragalasenii, saruturi), afirma si consolideaza legatura erotica si de dragoste care ii uneste pe cei doi parteneri.

Pentru o viata sexuala activa in cuplu exista o serie de produse naturiste din plante afrodisiace ce au rolul de a intarzia ejacularea si de a mari placerea. Din ce in ce mai multi barbati constientizeaza ca o viata sexuala activa este cheia succesului si au inceput sa foloseasca pastile potenta pentru a obtine rezultate remarcabile.

 

Minunea din borcan Apisan Forte

04/10/2017
de catre
Minunea din borcan Apisan Forte

Apisan Forte

Cunoscută încă din antichitate drept un medicament miraculos – mierea naturală continuă şi azi să ne surprindă fiind capabila să rezolve prin administrare internă problemele digestive, dar şi să cicatrizeze si dezinfecteze rănile, dacă e aplicată extern. Pe baza mierii, inginerul Victor Bogdan, un apicultor pasionat, a gaindit si conceput Apisan Forte, un supliment nutritiv apropiat ca si copoziţiei de substanţele cu care se hrănesc larvele de albine. Victor Bogdan potrivit propriilor declaraţii, a pus la punct scheme de tratament pentru cel puţin 200 de boli, printre care: cancer la ficat, rinichi, leucemie, neoplasm de sân cu metastază pulmonară, metastază osoasă la coloana vertebrală, neoplasm laringian, melanom malign cu metastază ganglionară, psoriazis generalizat, colecistită, cardiopatie ischemică, adenom al prostatei, discopatie, zona Zoster, psihoză depresivă, ulcer, schizofrenie paranoidă, insuficienţă renală cronică. La domnul Victor Bogdan au apelat oameni disperaţi dar cu sperante, care urmând întocmai recomandările inginerului, şi-au prelungit viaţa. Suplimentul naturist Apisan Forte conţine miere, polen, aminoacizi esenţiali, liposubile, vitamine hidrosolubile, hormoni, acizi nucleici, substanţe antioxidante si enzime.
 

 

În ce constă terapia cu Apisan Forte?

Suplimentul trebuie administrat pe nemâncate si neapărat cu o linguriţă de plastic sau lemn prin menţinere sub limbă preţ de câteva minute, nu prin înghiţire rapidă. Odata inceput tratamentul, bolnavul trebuie sa urmeze o dietă strictă, si concomitent trebuie să facă reflexoterapie si să bea ceaiuri.

Schema de tratament care durează intre o luna si câteva luni este personalizată în funcţie de pacient si boală.Bioterapeutul expediază beneficiarului lista cu alimentele bune si cele interzise, cu instrucţiunile de utilizare, planşe cu punctele din talpă ce trebuie masate si borcanul cu Apisan Forte. Preţul pentru Apisan este, la www.SamDistribution.ro, este de 420 ron pentru 3 kg. Miraculosul leac, in păcate, nu este de găsit în plafare si nici în farmacii, deoarece producţia industrială a produsului i-ar altera calităţile.

La ce e bun Apisan Forte?

Apisan Forte sporeşte imunitatea, ajută la dezvoltarea organismului copiilor în perioada de creştere, stimulează activitatea creierului, împiedică şi ameliorează evoluţia hipertrofiei de prostată, rezolvă dereglările hormonale. Apisan Forte este recomandat în varice, flebite, hemoroizi, colită, constipaţie, pietre la fiere, grăbeşte procesul de cicatrizare a rănilor, arteroscleroză, elimină infecţiile pielii, este hepatoprotector şi cardioprotector, combate tusea şi favorizează expectoraţia, ameliorează vederea etc. Produsul Apisan Forte nu prezintă efecte secundare, singura contraindicaţie a lui fiind diabetul, însă este indicat ca pacientul sa ceara si sfatul medicului înainte de a începe tratamentul.

Sam Distribution SRL prin magazinele sale www.SamDistribution.ro si www.ProduseNaturisteSam.ro este distribuitor direct al produsului Apisan Forte, sub indrumarea inginerului Terapeutul Victor Bogdan. Pentru comenzi telefonice: 0764.300.469 / 0721.281.755

Comment-uri

Nici o postare găsită

Postare noua